Potenza hè a capitale di a regione di Basilicata, storicamente chjamatu lucania, chì si trova in u sudu di Italia. Hè à u pede di l'Appennini lucani, per quessa hè cunnisciutu ancu com'è "a cità dritta" è "a cità di centu scalini", per via di i tanti chì truverete in i so carrughji.
Situatu in a parti cintrali di valle di basento à più di ottucentu metri sopra à u liveddu di u mari, hà guasi settantamila abitanti. Ma più impurtante di questu hè a so longa storia, postu chì hè stata fundata in u XNUMXu seculu aC, è, sopratuttu, i so munumenti è i belli ambienti. Di tuttu ciò chì pudete vede in Potenza Avemu da parlà cun voi dopu.
Index
A chjesa cattedrale di San Gerardo
La cathédrale de San Gerardo, à Potenza
Malgradu ciò ch'è no avemu dettu appena di e scale, Potenza hè una cità chì pudete scopre à pedi. In fatti, per salvà parechje altezze l'avete micca miccanicu, cusì ùn vi preoccupate micca. In u vostru caminu, duvete passà per u Via Pretoria è gode di a Piazza Mario Pagano, locu di scontru di i so abitanti.
Ma, sopratuttu, vi cunsigliemu di visità u Cattedrale San Gerard, patrone di a cità. Hè un tempiu custruitu à u principiu di u XIIImu seculu in u stilu rumanicu. Tuttavia, hè statu restauratu dopu Andrea Negri seguendu i canoni neoclassici.
Per quessa, e so forme sò armunia, cù frontoni nantu à a so facciata principale è una torre di quattru piani. Tuttavia, conserva sempre a so petra originale. De même, à l'intérieur abrite un précieux tabernacle en albâtre du XVIe siècle et les vestiges du précité. San Ghjerardu, conservatu in un sarcòfagu di l'epica rumana.
Altre chjese di Potenza
A chjesa di San Francescu
Giustu à una estremità di Via Pretoria, avete u Tempiu di San Miguel Arcangelu, chì i so primi tistimunianzi datanu di u XIImu seculu, ben ch'ella saria stata custruita sopra à una ghjesgia precedente di u V seculu, hè ancu di stile rumanicu è hà una struttura à trè navate cù un campanile. Inoltre, à l'internu, pudete vede opere di valore enormu. Frà elli, un crucifissu di u XNUMXu seculu è affreschi di pittori cum'è fiamminghi Dirck Hendricksz.
Per u so parte, u Chiesa di Santa Trinità Hè situatu in a Piazza Pagano, chì avemu ancu mintuatu. Di listessa manera, hè cunnisciuta di a so esistenza già à u XIImu seculu, ancu s’ellu duvia esse ricustruita à u XIXmu seculu per via di i danni ch’ellu hà patitu da un terrimotu. Più chjuca chè a precedente, hà una sola navata cù cappelle laterali. È, à l'internu, spicca l'abside decorata è pitture di i seculi XVII è XVIII.
In quantu à u chjesa di san francescu, si distingue per a so imponente porta di legnu è accoglie u mausoleu di marmaru di Donato de Grassis oltri freschi da Pietrafesa. l temple de Santa Maria del Sepulcro Hè statu custruitu in u XNUMXu seculu per ordine di i Cavalieri Templari è quellu di San Roccu Hè una bella chjesa cù linee neoclassiche custruita in u XIXmu seculu.
Insomma, cumpletanu u patrimoniu religiosu ch’ellu ci vole à visità in Potenza i tempii di Santa Lucia, San Antonio o Maria Santísima Annunziatta de Loreto; u Monasteru San Luca o u cappella di u beatu Bonaventura. Ma ci tocca dinù à parlà cun voi di i munumenti civili di a cità di Basilicata.
A torra di Guevara è altre custruzzioni civili
A torra Guevara, unu di i simboli di Potenza
Sta torra hè l'unica cosa chì resta di a vechju castellu lumbardu custruita versu l'annu mille è demolita à a mità di u XXmu seculu. Truverete, precisamente, à una di e estremità di u Piazza Beatu Bonaventura. Hà una forma circular è attualmente funziona cum'è un locu per l'avvenimenti culturali.
D’altronde, trè di l’antichi porti chì salvavanu e mura è permettenu l’accessu à a cità sò ancu cunsirvati in Potenza. Sò quelli di San Ghjuvanni, San Luca è San Gerardo. Ma forse i ponti chì traversanu u fiumu Basento vi saranu più curiosi.
Perchè u Musmeci Si distingue per i so peculiari linii d'avanguardia, soprattuttu s'ellu si piglia in contu chì hè statu custruitu in l'anni settanta di u seculu passatu. Tuttavia, u ponte più preziosu in Potenza hè San Vitu. Hè stata custruita in l'epica rumana, ancu s'ellu hà subitu parechje risturazioni. Era parte di u via Herculea, chì traversava tutta a regione di lucania.
Face parte di i resti archeologichi di l'epica latina chì pudete vede in Potenza. Accantu à u ponte, sò i Villa romana di Malvaccaro, cù i so mosaici, è a chjama Fabbrica LucanaTuttavia, più valore artisticu anu i palazzi è e case signorili di a cità italiana.
I palazzi di Potenza
Palazzu Loffredu
Ci sò parechji palazzi signorili in a cità di Basilicata. À mezu à elli, u palazzu prefetturale, custruita à u XIXmu seculu secondu i canoni di u Neoclassicismu. Anu ancu suscitarà a vostra attenzione palazzu di a cità, di u listessu seculu, è quellu di u Fascio. Cum'è i primi, rispundenu à u stilu neoclassicu è tutti sò stati ricustruiti dopu à u terrimotu chì hà devastatu a cità à a mità di u XIXmu seculu.
Più vechji sò altri palazzi spargugliati intornu à a vechja cità di Potenza. Da u XVmu seculu hè u Palazzu Loffredomentre i Pignatari Hè statu custruitu in u XVI è quelli di Vescovile, Giuliani o Bunifaziu Pertenenu à u XNUMX Invece, u Palazzi Biscotti è Schiafarelli Sò di u XNUMXu seculu.
Tuttavia, u più anticu di Bonis, datata in u XII. A vi vede accantu à a porta di San Ghjuvanni è facia parti di u muru difensivu di a cità. Infine, altri palazzi di Potenza sò Branca-Quagliano, Riviello o Marsico.
Altri munumenti
A statua di u Lion Rampante, un altru simbulu, in stu casu araldico, di Potenza
El Teatru Francesco Stabile Hè un edifiziu neoclassicu di u 1881u seculu chì hè statu inauguratu in u XNUMX. Hè l'unicu edifiziu liricu in tutta a Basilicata. À u listessu periodu appartene u tempiu di San Gerardo, opera di scultori Antonio è Michele Busciolano, chì si trova in piazza Matteotti.
Per u so parte, u Monumentu à i caduti di a Prima Guerra Munniali Hè statu stallatu in u 1925 è hè a creazione di u scultore Giuseppe Garbati. È u Statua di Leone rampante rapprisenta u simbulu araldicu di a cità. Più curiosu hè u Porta di u Giganti, un travagliu di bronzu di antonio masini chì rammenta a ricustruzzione di a cità dopu à u terrimotu di u 1980. Ma u nostru giru di Potenza ùn saria micca cumpletu s’è no vi parlassi d’altri paesi vicinu à a Basilicata.
Que voir autour de Potenza
Vue de Castelmezzano
A regione italiana di u Basilicata Havi guasi decimila chilòmitri quatratu è cumprendi un totale di 131 cumuna. A so altitudine media hè di circa sei centu cinquanta metri sopra u livellu di u mari. Ma unu di i so elevati principali hè u vulture monte, un vulcanu spettu à traversu u quale pudete piglià magnifiche camini di caminata. In listessu modu, a regione hè suddivisa in duie pruvince: quella di Potenza è quella di Matera.
Matera
Matera
Precisamente, a capitale di l'altra pruvincia di Basilicata hè ancu chjamata Matera. Hè una cità di circa dui centu mila abitanti chì hà ancu assai da offre. Ma u più maravigghiusu di ella sò e chjama Pietre. Hè una cità sana scavata in i scoglii di e muntagne da quale a facciata di e case spuntanu. In listessu modu, hè cumpletata da numerosi labirinti sotterranei è grotte.
Per d 'altra banda, duvete ancu visità in Matera u castellu tramontanu, di stile aragonese è custruitu in u XVImu seculu. Inoltre, sò belli palazzi cum'è i Lanfranchi, l'Anunciata, i Bernardini o u Sedile. Ma l'altru grande simbulu di a cità hè Cattedrale, custruitu in u XIIImu seculu à u so puntu più altu.
Hè in u stilu rumanicu è, s'ellu pare maestosu à l'esternu, u so internu hè ancu di più, cù filari spettaculari di archi decorati. Infine, pudete visità parechji altri edifici religiosi in Matera. Per esempiu, u chjese di San Juan Bautista, San Francisco de Asís o Santa Claracum'è u cunventu di San Agustinu, chì hè un munumentu naziunale.
Castelmezzano et d'autres villes charmantes
Una strada in Maratea, "a Perla di u Tirrenu"
Avemu cambiatu cumplettamente u registru per parlà avà di i paesi chjuchi di a Basilicata chì trabordanu di charme è di magnetismu. Hè u casu di castelmezzano, una piccula cità di appena settecentu abitanti inquadrata da scogliere frastagliate. Duvete visità in questu Chjesa di Santa Maria di l'Olmu, datata di u XIIImu seculu, ancu s'ellu hà subitu parechje risturazioni. Di listessa manera, e cappelle di San Marcu, u Santu Sepulcru è Santa Maria Regina Coeli sò assai belle.
Hè dinù una bella cità rotonda, custituitu di case chì circundanu una cullina. Trà i so munumenti eccezziunali sò u chjese di Santa Maria de la Gracia è San Antonio de Padua; u torra di san severinu è u palazzu baronali, tramindui di u XVImu seculu. Ma, soprattuttu, pudete gode di u so meraviglioso ambiente naturale, inquadratu in u Réserve de Bosco Pantano de Policoro.
Hà un caratteru assai diversu metapontu. U so nome vi farà deduce chì hè stata fundata da i Grechi. E i so custruzzioni artistiche principali venenu da elli. Questu hè u casu di u tempiu di Hera è altri edifici. Si dice ancu chì Pitagora campava quì. Per a so parte, in Melfi avete a magnifica cattedrale di Santa Maria Asunta, ma, sopratuttu, i resti di un castellu nurmannu di u XI seculu. Infine, maratea, detta "a Perla di u Tirrenu" per esse bagnata da l'acque di stu mare, hè famosa grazia à e so chjese, à u so arti sacru è à e so grotte.
In cunclusioni, vi avemu dimustratu tuttu ciò chì vede Potenza è in u so circondu. Assicuratevi di visità sta bella cità di Basilicata, chì si trova à circa trè ore da Roma digià solu dui di Napoli.
Sianu the first to comment