O sikuea tetele i Sepania

Forum Square

A oo ina talanoa e uiga i sikuea tetele i Sepania, o lo matou fa'aosoosoga muamua o le faia lea mai le tele o sikuea autu o lo'o fa'aola ai lo matou atunu'u. Ae ui i lea, o le a tatou faia se mea sese ona e le sili ona tele.

Ioe, o Sepania e iai nisi sikuea autu matagofie tumu i maafaamanatu ma talafaasolopito. O i latou uma e matua aulelei, e ui lava e tatau ona matou faʻamaonia oe le mafaatusalia o Salamanca pe le itiiti foi le matagofie o Madrid. E faapena foi, e mafai ona matou taʻu atu ia te oe e uiga i isi e sili atu le lotomaualalo, ae tutusa le taua, e pei o Chinchon galu o Tusi a Alema. Ae ui i lea, matou te fia talanoa atu ia te oe e uiga i sikuea pito i tele i Sepania ma e leai se tasi o nei mea o le a iai i totonu oi latou. O i latou ia o le a matou fa'aali atu ia te oe.

Forum Square (Barcelona)

Va'aiga o le sikuea Square

Forum Square, i Barcelona

Masalo e le tatau foi ona tatou aofia ai lenei avanoa lautele i la tatou taamilosaga, aua e taʻua foi Paka Forum. E leʻo se mea faʻafuaseʻi, talu ai e tusa ma le 160 sikuea mita ma faʻafesoʻotaʻi Barcelona ma San Adrián del Besós.

Na faia i le 2004 ma se mamanu o Elia Torres y Jose Antonio Martinez e fai ma laumua mo Fono Aoao o Aganuu lea na faia i lena tausaga i le aai Catalan, lea o lona igoa. Ma faʻapea foʻi ma lona fale sili ona faʻaalia: o le Forum, o le galuega a Jacques Herzog y Pierre deMeuron, lea o loo i ai i aso nei le Falemataaga o Saienisi Faanatura o Barcelona.

O le vaega autu o le avanoa o loʻo pulea e se tele photovoltaic panel, o nisi o pergolas e taʻua o Los Pajaritos, o se vaomatua o koluma ma le tele o avanoa vaʻaia e fai ai faʻaaliga. Ae, e le gata i lea, e lua isi nofoaga laiti: le paka Campo de la Bota ma le Auditoriums.

Colon Square (Madrid)

Columbus Square

Vaaiga o Plaza de Colón, i Madrid, o se tasi o pito sili ona matagofie i totonu o sikuea pito i tele i Sepania

E laʻititi nai lo le muamua, ae tutusa le mataʻina o lenei sikuea Madrid ma lona 37 sikuea mita. O loʻo tu i le faʻatasiga o auala o Goya ma Génova ma Paseos de la Castellana ma Recoletos.

E maua lona igoa mai togalaau ma le maafaamanatu i Christopher Columbus e pule ai. E tali atu lenei mea i le neo-Gothic style ma na fausia i le faaiuga o le XNUMX seneturi. E tu i fafo mo lona maualuga atoa e sefulu fitu mita, e ui lava o le faatagata lava ia, o le galuega a Jeronimo Sunol i le maamora paepae, e tolu fua.

A o i latou ua taua Discovery Gardens, i lalo ifo o latou o le Fernán Gómez Theatre Art Center, o le Cultural Center muamua o le Villa de Madrid. Ua i luga o lona fogaeleele, e mafai ona e vaʻai i se isi maafaamanatu, o le tasi na tuʻuina tonu mo le mauaina o Amerika, o le galuega a Joaquin Vaquero Turcios. Ma o le fuʻa Sipaniolo sili ona tele i le lalolagi, ma se vaega o le 294 sikuea mita faʻatu i luga o le limasefulu pou.

Mulimuli ane, i le fetauiga o le sikuea ma Génova auala o le Columbus Towers ma, i ona vae, i luga o se motu, le faatagata Fafine ma se faata, e le Colombian Ferdinand Botero.

Sepania Square (Madrid)

Plaza o Sepania, i Madrid

Plaza o Sepania, i Madrid

Matou te le tuua le laumua o lo matou atunuu e faʻaali atu ia te oe se isi sikuea pito sili ona tele i Sepania e toetoe lava a oʻo i le muamua, talu ai e tusa ma le 36 sikuea mita. O auala Gran Vía, Princesa, Bailén, Ferraz, Leganitos ma Cuesta de San Vicente e faʻatasi i ai.

O lo'o si'omia e le tele o fale fa'atusa o le taulaga. O le tulaga lea o le Olo o Madrid, lea, faatasi ai ma lona maualuga e selau fasefululua mita, o se tasi lea o fale maualuluga muamua i le laumua, talu ona fausia i le 1960. Ma le ofoofogia foi. Fale o Sepania, lea e i le pito o Gran Vía.

Ae itiiti le aoga nai lo nei ma faamaoni sili atu le matagofie o le Fale Gallardo, o se maa taua o modernism e Federico Arias Tupu mae‘a i le 1914. Ma e lē tatau ona galo ia i tatou le fausiaina o le Royal Asturian Mining Company, o se isi lalelei o alfonsine mataʻina po o sitaili eclectic mai le faaiuga o le XNUMX senituri. Mulimuli ane, o se maafaamanatu i Miguel de Cervantes pulea le Plaza de España mai lona ogatotonu. O le galuega a Rafael Martinez Zapatero ma o Lorenzo Coullaut Valera ma e fai ma sui o le tusitala nofonofo ma Don Quixote ma Sancho o loʻo tietie i lalo o lona ata.

Sepania Square (Barcelona)

Sepania Square, i Barcelona

O le Plaza o Sepania i Barcelona

Matou te faʻaauau la matou taamilosaga i sikuea pito sili ona tele i Sepania i le tutusa o le tasi muamua o loʻo i Barcelona. I le 34 sikuea mita, e laʻititi laʻititi, ae e le itiiti ifo le matagofie. Na mamanuina e tusiata Joseph Puig ma Cadafalch y Guillem Busquets, e ui lava o le tagata e nafa ma le faʻamaeʻaina o le a Antoni Darder.

Sa fausia mo le Fa'aaliga Fa'avaomalo o le 1929 e pei o le avanoa i le Montjuïc, nofoaga autu o lena faaaliga. O le mea moni, o faʻamanatuga mai lena taimi o loʻo faʻasaoina pea, e pei o le Nuu Sipaniolo po o le povi tuai, o se maa neo-Mudejar o Aukuso Font ua liua i aso nei i se faleoloa faatau, le Olo Venetian de Ramon Raventos po o le faapaologa Siamani, o se ofoofogia o fausaga faaonaponei ona o mies van der rohe.

E faʻapea foʻi, i le ogatotonu o le sikuea o loʻo i ai se vaipuna mataʻina na faia e Jose Maria Jujol ma teuteu e tagata vane Michael Blay y Miquel ma Lucia Osle. Faatasi ai ma foliga masani, o loʻo faʻatusalia ai se faʻataʻitaʻiga o le faʻafanua ma le talaʻaga o Sepania ma faʻatusa o ona sami, vaitafe ma nisi o tagata iloga e pei o Sagata Teresa o Iesu, Isapela le Katoliko o James I o Aragon.

Plaza de Oriente (Madrid), e sili atu nai lo se tasi o sikuea pito i tele i Sepania

Maota o le Tupu

O le Maota o le Tupu, i le Plaza de Oriente

O loʻo i totonu o le fatu o le laumua Sipaniolo, e tusa ma le 32 sikuea mita. O lona foliga e faatafafa ma le ulu fa'a'o'opo'opo ma sa mamanuina e Narciso Pascual ma Colomer i le 1844. E le gata i lea, atonu o le mea sili lea ona mataʻina o mea uma na matou faʻaali atu ia te oe i le taimi nei.

Aua i lona itu i sisifo e fa'atapula'aina e le mata'ina Maota o le Tupu, fausia i le poloaiga a Filipo V i le seneturi XNUMX i luga o toega o le Alcázar tuai. E fa'apea fo'i i sasa'e o lo'o fa'atusaina e le Royal Theatre, le Madrid Coliseum mo le opera lea na tatalaina i le 1850 ma, i le itu i matu, le Royal Monastery of the Incarnation, na faavaeina e le masiofo Margaret o Ausetalia, avā a Filipo II, i le senituri lona XNUMX.

Ae, e le gata i lea, o le Plaza de Oriente e tu i fafo mo ana togalaau matagofie. E le gata i lea na faia e Francesco Sabati, lea e le o le sikuea ae o le maota, matou te fautuaina oe e te vaʻai i le togalaau tutotonu, of baroque invoice, o latou o Lepanto y o latou o Cabo Noval, oi latou uma ma a latou fa'atagata fa'atusa.

Faatasi ai ma nei mea e tu mai ai le maafaamanatu o Philip IV na faia e Pietro tacca, ae faapea foi faatagata o tupu Sepania, lea e amata mai i le vaitaimi o Visigoth e oo i Ferdinand I o Leon. E faʻapea foʻi, i totonu o faʻatoʻaga o Cabo Noval e mafai ona e vaʻaia se maafaamanatu o lenei fitafita na faia e Mariano faʻapitoa ma i latou o Lepanto, o le isi ia Kapeteni Melgar, le galuega a Julio Gonzalez Pola.

Plaza o Sepania (Seville)

Plaza de España i Seville

Plaza de España i Seville

O lenei sikuea matagofie na faia mo le Ibero-American Exposition o le 1929. O loʻo tu i le paka a Seville o María Luisa ma e mafua mai i le tusiata Hannibal Gonzalez, o le na faia se avanoa semi-elliptical o le 31 sikuea mita faʻapipiʻiina e se fale mataʻina e tusa ma le selau fitusefulu mita.

O lenei fomu o le faatusa lea o le opogi a Sepania i malo Ibero-Amerika. E tatala foi i le Vaitafe o Guadalquivir o se auala e oo atu ai i le Konetineta Fou. O lo'o va'aia fo'i e se vaitafe la'ititi e afa kilomita e sopoia e alalaupapa e fa.

Ae mo le fausiaina autu, e tali atu i le faiga classicist o palladian villa. O lona fa'afale e iai se teuteuga sima mata'ina ma ni fa'ailoga e lagolagoina e fa'aofuofu. E iai fo'i fa'alo teuteu matagofie i fa'alo laupapa. Mulimuli ane, i le pito o le fale o loʻo tulaʻi mai ai ni olo mataʻina e lua baroque e fitusefulufa mita le maualuga, e ui lava e lua foʻi faitotoʻa, o le Navarra ma le Aragón.

I le isi itu, o le sikuea ei ai se vaipuna tutotonu, o le galuega a Vincent Traver ma le fasefulu valu faletupe e fai ma sui o itumalo peninsular e fasefuluono ma le Canary ma Balearic archipelagos. E fa'atulagaina fa'alafapeta ma i luga o nofoa ta'itasi o lo'o i ai lona ofutau, lona fa'afanua ma le Pisan tile fa'atasi ai ma se mea talafeagai mai lona tala fa'asolopito.

Plaza Mayor o Medina del Campo

Plaza Mayor o Medina del Campo

Collegiate Church of San Antolín, i le Plaza Mayor o Medina del Campo

Afai tatou te talanoa e uiga i fua, e le o le tasi i Medina del Campo e nofoia lenei nofoaga i totonu o sikuea pito i tele i Sepania. Ae matou te manaʻo e faʻaaofia ai ona o le tele lea i totonu o le tele i lo tatou atunuʻu, ma se eria o 14 sikuea mita ma sili atu, mo se faʻataʻitaʻiga, o Salamanca poʻo Madrid.

Ua lauiloa o ia Hispanic Plaza Mayor. Ma e leai se mea e tatau ona matauʻa i mea muamua i tulaga taua tele. Aua o lo'o fa'apipi'iina i fausaga e pei o le Fale Tele ma le Fale Arcos ma Peso, o i latou uma mai le XNUMX senituri. Ae faapea foi le Maota o le Tupule maota taupulega o San José ma Santa María Magdalena po o le Collegiate Church of San Antolin.

O se fia iloa, o le a matou taʻu atu ia te oe o ona ala savali eseese o loʻo i ai igoa e pei o le Foal, Spices, Jewelry poʻo le Armory e tusa ai ma guild na nofoia i latou e faʻatau atu a latou mea. Ma o lona amataga na amata mai i le seneturi sefulutolu, e ui lava o le taimi nei o loʻo mulimuli ane. I soo se tulaga, o le Plaza Mayor o Medina del Campo o se tasi o matua i lo tatou atunuu.

I le faaiuga, ua matou faʻaali atu ia te oe le sikuea tetele i Sepania. E mautinoa lava, ua tatou tuua isi faapena o le Poutū o Saragoza, ma lona 24 sikuea mita, le Castle i Pamplona ma le 14 poʻo oe lava Plaza Mayor o Madrid, faatasi ai ma le sili atu i le 12. Pe e te le manatu ea o nei nofoaga e matagofie e pei ona matagofie?

E te manaʻo e tusi se taʻiala?

O mataupu o le tusitusiga e tausisi ia tatou mataupu silisili o amio lelei faʻatonu. E lipotia se mea sese kiliki iinei.

Ia avea muamua ma faamatalaga

Tuʻu lau faamatalaga

o le a le lomia lou tuatusi imeli.

*

*

bool(moni)